Clujul ramane fara gradinite. Din ce in ce mai multe cladiri ce gazduiesc gradinite sunt revendicate, iar cererile continua sa apara, atat din partea unor persoane fizice, dar mai ales din partea cultelor bisericesti. Lista cu spatiile propuse spre retrocedate este lunga, iar Inspectoratul Scolar Judetean, impreuna cu municipaltatea, incearca sa gaseasca solutii alternative, cum ar fi mansardarea unor cladiri neretrocedate sau chiar constructia altora noi.

Dupa Bucuresti, in municipiul Cluj-Napoca se inregistrează cea mai grava situatie in privinta lipsei gradinitelor. Populatia este in continua crestere, iar cladirile ce le adapostesc sunt tot mai disputate in procese de retrocedare. Paradoxal sau nu, spatiile sunt revendicate in majoritate de reprezentantii cultelor religioase, care nu sunt de acord sa le vanda statului. Potrivit Inspectoratului Scolar, in municipiul Cluj-Napoca 15 gradinite si scoli sunt revendicate de persoane fizice, si nu mai putin de 48 de catre romano-catolici, Episcopia Greco-Catolica, cea Unitariana sau Comunitatea Evreiasca.

IŞJ a stabilit drept prioritate zero pentru acest an gasirea unor solutii alternative. Astfel, inspectorii vor cere fonduri de la Guvern pentru mansardarea a trei grădiniţe numărul 53 din Mărăşti, gradinita 47 de pe strada Bucuresti si numarul 8 de pe strada Rovine. Prin mansardare, acestea ar putea să găzduiască o parte din copiii care învaţă în clădirile ce vor fi retrocedate. Si municipalitatea cauta solutii pentru noi spatii.

In Cluj-Napoca exista in total 54 de gradinite. De altfel, in tot judetul exista problema retrocedarii, iar inspectoratul scolar incearca sa cumpere spatii noi pentru ca micuţii sa aiba unde sa invete si sa se joace.